Explicaţia detaliată a chiuretajului (raclajului) cavităţii uterine: cum să vă pregătiţi pentru această procedură, cum se face chiuretajul, complicaţiile posibile

Ce este chiuretajul?

Chiuretajul cavităţii uterine (raclaj) este o procedură în care, cu un instrument special sau un sistem vacuum, medicul îndepărtează stratul superior al endometrului.

De regulă, pentru efectuarea procedurii este necesară dilatarea colului uterin, care se efectuează cu ajutorul medicamentelor sau instrumentelor speciale.

În prezent, chiuretajul este efectuat pentru a diagnostica şi a trata o mulţime de boli ginecologice.

Chiuretajul, adesea, este combinat cu histeroscopia, care permite vizualizarea cavităţii uterine după chiuretaj şi, dacă este necesar, efectuarea raclajului suplimentar al regiunilor rămase intacte.

Cum trebuie să vă pregătiţi pentru efectuarea chiuretajului?

De obicei, chiuretajul se efectuează cu câteva zile înainte de începerea menstruaţiei – acest lucru ajută la reducerea pierderii de sânge şi la recuperarea mai rapidă a uterului după procedură.

Deoarece chiuretajul este o procedură chirurgicală, pentru siguranţa dumneavoastră, înainte de procedură, medicul poate să vă prescrie unele teste: analiza generală a sângelui, coagulograma (analiza de coagulare a sângelui), frotiul bacteriologic din vagin, analize pentru infecţii cu transmitere sexuală.

Cu 2 săptămâni înainte de chiuretaj: încetaţi administrarea oricăror medicamente şi oricăror suplimente alimentare (inclusiv, suplimentelor pe baza de plante), cu excepţia medicamentelor administrarea cărora a fost discutată cu medicul care va efectua chiuretajul. Unele medicamente pot modifica coagularea sângelui şi pot spori riscul sângerărilor. Dacă administraţi medicamentele pe motivul unei boli grave (de exemplu, hipertensiune arterială, aritmie, epilepsie), nu opriţi tratamentul, dar informaţi-l pe medicului dumneavoastră despre medicamentele pe care le administraţi.

Cu 2-3 zile înainte de chiuretaj:

1. Renunţaţi la contactele sexuale.
2. Nu faceţi spălături vaginale şi renunţaţi la utilizarea oricăror produse de igienă personală. Pentru toaleta organelor sexuale, utilizaţi doar apa caldă.
3. Întrerupeţi utilizarea oricăror medicamente sub forma de supozitoare vaginale, de tablete sau de spray-uri, dacă utilizarea lor, înainte de chiuretaj, nu a fost convenită în prealabil cu medicul dumneavoastră.

În ajunul chiuretajului, cu 8-12 ore înainte de procedură, renunţaţi la mâncare şi la apă. Acest lucru este necesar pentru desfăşurarea anesteziei în condiţii de siguranţă.

Cum să efectuează chiuretajul?

Scopul principal al chiuretajului este îndepărtarea stratului superior al endometrului, care se respinge din organismul femeii în timpul menstruaţiei.

Chiuretajul se efectuează în sala de operaţie, pe scaunul ginecologic.

Dilatarea colului uterin şi chiuretajul pot fi foarte dureroase şi neplăcute. Din această cauză, această procedură aproape întotdeauna se face sub anestezie generală, dar în unele cazuri (de exemplu, imediat după naştere, când cervixul este dilatat) chiuretajul poate fi efectuat fără anestezie. În cele mai multe cazuri, în calitate de anestezie, în timpul chiuretajului, se utilizează injectarea intravenoasă a unor medicamente speciale, care, în câteva secunde, induc femeia într-o stare de somn superficial şi elimină totalmente durerea şi amintirile a ceea ce s-a întâmplat în timpul chiuretajului.

Înainte de a efectua curăţarea, medicul introduce în vagin valvele (sau speculum), instrumentul care întinde peretele vaginal şi face vizibil colul uterin.

Apoi, medicul efectuează dilatarea colului uterin – pentru aceasta el, cu un instrument special, ţine colul uterin şi introduce în canalul cervical o sondă cu un capăt rotunjit. Pentru a realiza o dilatare suficientă a colului uterin, medicul înlocuieşte prima sondă şi cu alta, cu un diametru puţin mai mare.

După ce colul uterin este dilatat suficient, medicul poate efectua histeroscopia (examinarea interiorului uterului cu o cameră video specială) sau poate să treacă nemijlocit la efectuarea chiuretajului.

Pentru a efectua chiuretajul, medicul utilizează un instrument special (chiureta), care seamănă cu o lingură mică, cu un mâner lung. Cu mişcări precaute ale chiuretei, medicul răzuieşte stratul superior al endometrului şi colectează ţesuturile obţinute într-o eprubetă, care este apoi trimisă în laborator pentru analiză histologică.

În general, procedura dilatării colului uterin şi a chiuretajului poate dura până la 30-40 de minute.

De cele mai dese ori, este răzuită nu doar cavitatea uterină, dar şi canalul cervical. Această procedură se numeşte chiuretaj etajat sau fracţionat. Iniţial, răzuirii se supune colul uterin (chiuretajul canalului cervical), iar apoi are loc chiuretajul uterin. Ţesuturile, îndepărtate în procesul chiuretajelor, sunt colectate separat şi în continuare se supun unei examinări histologice ca probe separate.

De ce se efectuează examinarea histologică, după chiuretaj?

Histologia (examinarea histologică) este necesară pentru a determina structura ţesuturilor obţinute în timpul chiuretajului. Histologia este cea mai importantă parte a investigaţiilor, deoarece anume ea dă posibilitatea de a distinge ţesutul normal de ţesut canceros sau de ţesut cu modificări precanceroase. Rezultatele analizei histologice sunt, de obicei, gata în termen de 10-14 zile. La primirea rezultatelor, va trebui să vă întâlniţi din nou cu medicul sau să-l contactaţi pentru a le discuta.

Ce este chiuretajul diagnostic?

Chiuretajul diagnostic se efectuează pentru a determina cauza unor simptome care indică tulburarea funcţiilor organelor genitale feminine. În special, medicul poate prescrie chiuretajul pentru a determina cauza unor simptome, cum ar fi:

1. Ciclu menstrual neregulat, scurgeri sangvinolente în perioada dintre două menstruaţii (vedeţi cauze posibile ale menstruaţiilor neregulate);
2. Menstruaţii prea lungi, prea abundente sau dureroase (vedeţi cauze posibile ale menstruaţiilor lungi şi abundente);
3. Sângerări vaginale după menopauză (vedeţi Ghid de soluţionare a problemelor apărute în legătură cu menopauza);
4. Dificultăţi în conceperea unui copil sau infertilitate;
5. Suspiciunea cancerului uterin.

În asemenea situaţii, chiuretajul se efectuează numai pentru a obţine probe din mucoasa uterului, cercetarea histologică ulterioară a cărora, poate ajuta la stabilirea diagnosticului corect.

Ce este chiuretajul terapeutic?

Chiuretaj, ca o metodă primară sau secundară a tratamentului, este utilizat în cazul bolilor, cum ar fi:

Miomul (fibromul) uterin

În unele cazuri, miomul se manifestă printr-o sângerare foarte severă, care poate fi oprită doar cu ajutorul medicamentelor speciale sau după îndepărtarea tumorii.

Chiuretajul poate fi utilizat pentru a pregăti pacienta pentru o intervenţie chirurgicală, pe motivul fibromului sau, în combinaţie cu histeroscopia, pentru a elimina definitiv fibromul.

O descriere detaliată a simptomelor şi a metodelor de tratament al fibroamelor este prezentată în articolul: Miom uterin: diagnostic şi tratament.

Polipul uterului şi al colului uterin

Ca şi fibroamele, polipii pot provoca, în timpul menstruaţiei sau în perioada dintre două perioade menstruale, hemoragii uterine foarte severe. Unii polipi pot degenera în cancer. Chiuretajul se efectuează pentru a elimina polipii (ai uterului sau ai colului uterin), dar analiza histologică ulterioară ajută la determinarea dacă polipul prezintă sau nu un risc de cancer.

O descriere detaliată a simptomelor şi a tratamentului polipilor este prezentată în articolul: Polipii uterini şi polipii de col uterin: diagnostic şi tratament.

Hiperplazia endometrială

Ca şi polipii uterini, hiperplazia creşte semnificativ riscul de a dezvolta cancerul uterin şi, prin urmare, necesită îndepărtarea prin chiuretaj.

O descriere detaliată a simptomelor şi a tratamentului hiperplaziei este prezentată în articolul: Hiperplazia endometrială: diagnostic şi tratament.

Endometrita

În unele cazuri, în tratamentul endometritei, odată cu administrarea antibioticelor, este nevoie şi de efectuarea chiuretajului uterin.

O descriere detaliată a simptomelor şi a metodelor tratamentului endometritei este prezentată în articolul: Endometrita.

Chiuretajul după naştere

După naştere, chiuretajul poate fi necesar pentru îndepărtarea rămăşiţelor placentei din cavitatea uterină şi a cheagurilor de sânge, care împiedică pereţii uterului să se contracteze şi creează o ameninţare de sângerare şi de infecţie. Chiuretajul poate fi efectuat imediat după naştere sau peste câteva zile.

De asemenea, chiuretajul este utilizat pentru efectuarea avortului sau pentru eliminarea fătului mort sau în curs de dezvoltare incorectă.

Sarcina oprită în evoluţie

Conservarea embrionului mort în uter, în cazul sarcinii oprite în evoluţie, prezintă un mare pericol pentru sănătatea femeii. Din acest motiv, imediat după descoperire, sarcina oprită în evoluţie ar trebui să fie eliminată prin chiuretaj.

Descrierea detaliată a cauzelor, a simptomelor şi a metodelor tratamentului sarcinii oprite în evoluţie este prezentată în articolul: Pierderea sarcinii la termen mic.

Avortul spontan

Datorită faptului că, după un avort spontan, în uter, adesea, rămân fragmentele ţesutului fetal care pot provoca hemoragie severă şi infecţii, în majoritatea cazurilor, după un avort spontan, ar trebui să se efectueze chiuretajul.

Descrierea detaliată a avortului spontan este prezentată în articolul: Avortul spontan: diagnosticul şi tratamentul.

Sarcina extrauterină

Chiuretajul poate fi utilizat numai pentru îndepărtarea sarcinii ectopice din colul uterin sau pentru a curăţa uterul după îndepărtarea sarcinii ectopice din alte organe.

O descriere detaliată a simptomelor şi a metodelor de tratare a sarcinii ectopice este prezentată în articolul: Sarcina extrauterină diagnostic şi tratament.

Avortul

În prezent, avortul este rareori realizat prin chiuretaj. Pentru a întrerupe sarcina, medicii utilizează, adesea, aşa-numită curăţare cu vacuum, în urma căreia mucoasa uterului şi embrionul în curs de dezvoltare sunt aspirate într-o seringă specială.

Mai multe detalii despre avort şi despre metodele actuale ale întreruperii sarcinii le puteţi citi în articolul Avortul.

Recuperarea după chiuretaj

După chiuretaj, peretele uterin se contractă semnificativ, ceea ce ajută la oprirea sângerării.

Recuperarea deplină după chiuretajul uterin se produce, aproximativ, la fel de rapid ca şi după o menstruaţie normală.

În primele ore după răzuire, din vagin se pot elimina cheaguri de sânge, iar femeia poate simţi slăbiciune şi somnolenţă (consecinţa anesteziei).

Timp de câteva ore sau câteva zile după chiuretaj este posibilă apariţia simptomelor descrise mai jos.

Durerile după chiuretaj

După răzuire şi după ce acţiunea anesteziei se opreşte, cele mai multe femei simt o durere în abdomen şi în regiunea lombară, asemănătoare cu durerea în timpul menstruaţiei. Aceste dureri pot dura de la câteva ore până la câteva zile şi rar necesită tratament special. Pentru ameliorarea durerilor severe, puteţi administra un comprimat de Ibuprofen.

Secreţii vaginale după chiuretaj

În primele ore după chiuretaj se pot întâmpla sângerări abundente şi cheaguri de sânge din vagin. Acest lucru este firesc.

După câteva ore, sângerările devin mai puţin abundente. Sângerările uşoare, de culoare maro sau gălbuie, după chiuretaj pot persista timp de 10 zile. Dispariţia rapidă a eliminărilor vaginale, după chiuretaj, poate fi un semn al spasmului colului uterin şi a acumulării în uter a cheagurilor de sânge.

Ce nu trebuie să faceţi după chiuretaj?

Timp de 2 săptămâni după chiuretaj nu se permite:

• Să aveţi contacte sexuale;
• Să utilizaţi tampoane vaginale (puteţi utiliza doar absorbante obişnuite);
• Să aplicaţi spălături vaginale. Vezi şi Cât de inofensive sunt spălăturile vaginale?);
• Să faceţi baie, să vizitaţi sauna sau baia cu aburi (puteţi lua un duş);
• Să faceţi munci fizice grele sau exerciţii fizice intensive;
• Să administraţi medicamente pe bază de acid acetilsalicilic (de exemplu, Aspirina).

Menstruaţia după chiuretaj

Prima menstruaţie de după chiuretaj poate veni cu o uşoară întârziere, după 4-5 săptămâni sau mai mult. Întârzierea menstruaţiei după chiuretaj nu este un motiv de îngrijorare.

Dacă întârzierea menstruaţiei, după chiuretaj, va fi mai mare decât trei luni – adresaţi-vă medicul dumneavoastră.

Complicaţiile posibile după chiuretaj

După chiuretaj pot apărea următoarele complicaţii:

Hemoragii uterine – se manifestă relativ rar şi, de regulă, la femeile cu tulburări de coagulare a sângelui. Spre deosebire de sângerarea uşoară, care se consideră un fenomen normal şi poate persista chiar câteva săptămâni după chiuretaj, hemoragia uterină reprezintă o ameninţare serioasă pentru viaţa femeii. Pentru a preveni sângerările uterine abundente, medicul dumneavoastră vă poate prescrie câteva injecţii de Oxitocină.

Adresaţi-vă neapărat medicului dacă, după chiuretaj, aveţi sângerări vaginale foarte abundente, din cauza cărora aveţi nevoie să schimbaţi 2-3 tampoane sau 2-3 absorbanţi, timp de 2-3 ore.

Acumularea cheagurilor de sânge în cavitatea uterină (hematometra) apare din cauza spasmului (închiderii) a colului uterin, care apare imediat după chiuretaj. Această situaţie poate fi foarte periculoasă din cauza riscului de infecţie. Pentru prevenirea acumulării cheagurilor de sânge în cavitatea uterină, medicul vă poate prescrie medicamente antispastice (de exemplu, No-spa), care vor ajuta colului uterin să se menţină într-o stare relaxată.

Primul semn că în cavitatea uterină s-au acumulat cheaguri de sânge este dispariţia rapidă a sângerării, după chiuretaj, şi apariţia durerilor severe în abdomen. Dacă aveţi simptome asemănătoare, adresaţi-vă, în cel mai scurt timp posibil, medicului.

Infecţia şi inflamaţia mucoasei uterului (vezi endometrita) – apare atunci când bacteriile pătrund în uter. Actualmente, pentru a preveni infecţia uterului după chiuretaj, medicii prescriu antibiotice.

Primul semn al infecţiei, după chiuretaj, este febra, apariţia frisoanelor şi a durerii abdominale, peste câteva zile după chiuretaj. Dacă aveţi simptome asemănătoare, adresaţi-vă, în cel mai scurt timp posibil, medicului.

Infertilitatea. Foarte rar, după chiuretaj, poate fi afectată capacitatea femeii de a concepe un copil.

Astfel, cât mai curând posibil, adresaţi-vă medicului dumneavoastră dacă, după chiuretaj (raclaj): V-a dispărut rapid sângerarea vaginală şi v-au apărut durerile în abdomen; Vi s-a ridicat temperatura mai sus de 38C; Aveţi dureri abdominale severe, care nu dispar după ce administraţi medicamente analgezice; Aveţi sângerări abundente din vagin, care umplu rapid tampoanele igienice şi nu se opresc timp de câteva ore; V-au apărut eliminări vaginale sangvinolente sau de culoare maro, cu un miros urât. Starea Dvs. se deteriorează rapid, simţiţi ameţeli, slăbiciune sau pierdeţi cunoştinţa.

Relaţii sexuale după chiuretaj

Aşa cum s-a menţionat mai sus, imediat după chiuretaj, ar trebui să vă abţineţi de la actele sexule vaginale, cel puţin, pentru 1-2 săptămâni.

Necesitatea de a renunţa la actele sexuale, după chiuretaj, este determinată de faptul că, după această procedură, colul uterin rămâne deschis, iar pe mucoasa uterului există o eroziune mare. Aceste condiţii pot fi favorabile pentru dezvoltarea infecţiei, care poate pătrunde în uter, în timpul actului sexual vaginal.

Este posibil că, pentru un timp, după întoarcerea la viaţa sexuală, veţi simţi dureri în timpul actului sexual. Acest lucru poate fi un fenomen normal după chiuretaj. Cu toate acestea, dacă observaţi că durerea în timpul actului sexual persistă timp de câteva luni sau chiar se amplifică – consultaţi neapărat medicul.

Detalii suplimentare referitor la alte cauze posibile ale durerilor în timpul actului sexual le puteţi citi în articolul Durerile în timpul sau după contactul sexual.

Concepţia, sarcina şi naşterea după chiuretaj

De obicei, femeia poate rămâne însărcinată în termen de 2-3 săptămâni după efectuarea procedurii.

Naşterea după chiuretaj, de regulă, trece normal.

Dacă, după chiuretaj, încercaţi să concepeţi un copil, dar nu reuşiţi acest lucru timp de 6-9 luni – adresaţi-vă medicului ginecolog pentru o consultaţie suplimentară. Doar în cazuri rare, chiuretajul poate perturba capacitatea femeii de a concepe.

Tactica planificării sarcinii după chiuretaj depinde de motivul pentru care s-a efectuat această procedură. Dacă doriţi să concepeţi un copil după chiuretaj – adresaţi-vă medicului ginecolog pentru a discuta despre acest lucru. El poate să evalueze corect situaţia şi să vă sugereze când este cel mai bine să planificaţi sarcina.