Cancerul mamar (cancerul glandelor mamare): prevenirea şi tratamentul. Ghid pentru femei

DESPRE ACEASTĂ VERSIUNE A ARTICOLULUI

Data ultimei actualizări:

Volum: 27 paginiPagini convenționale, cu un volum aproximativ egal cu cel al unei pagini de carte.

CUM A FOST SCRIS ACEST ARTICOL?

Acest articol a fost scris în conformitate cu viziunea noastră despre rolul pe care informația obiectivă îl poate avea în luarea deciziilor medicale personale. Aflați mai multe despre procesul de scriere a articolelor și despre autori.

Textul articolului nu conține publicitate ascunsă. Vedeți Dezvăluirea informațiilor financiare.

APRECIEREA CITITORILOR

(Instrument nou) Indicați cât de mulțumit(ă) sunteți de faptul că ați găsit acest articol și/sau scrieți o recenzie

Apreciere medie: 4.7. Pe baza a 3 voturi.
Se încarcă...

Noi suntem in conformitate cu standardul HONcode privind informatia de sanatate de incredere. Verificati aici. Noi suntem in conformitate cu standardul HONcode privind informatia de sanatate de incredere:
Verificati aici.

Cuprins:

Cui îi este destinat acest ghid? La ce v-ar putea folosi?

Acest ghid a fost conceput în special pentru:

Pentru toate femeile sănătoase care nu acuză niciun fel de schimbări la glandele mamare

Femeile sănătoase nu vor să se gândească la cancerul mamar. În bună parte, aceasta se datorează faptului că, în trecut, cancerul era o boală incurabilă și depistarea acestuia însemna, de facto, decesul iminent.

Cu toate acestea, în prezent, lucrurile s-au schimbat. După cum vom arăta ceva mai jos, în cadrul studiilor științifice au fost elaborate metode noi și mai eficiente de tratament pentru cancerul mamar. În ziua de azi, în multe cazuri, cancerul mamar poate fi tratat, condiția esențială a vindecării complete fiind depistarea la timp a maladiei.

Mai jos, veți găsi recomandări detaliate privind ceea ce trebuie să faceți și când trebuie să o faceți pentru a preveni dezvoltarea cancerului mamar sau pentru a depista boala în stadiul timpuriu de evoluție a acesteia, când vindecarea completă este practic garantată.

Suntem absolut siguri că răspândirea unor informații înspăimântătoare despre cancerul mamar, în particular, despre mortalitatea anuală a femeilor afectate de boală și despre cât de perfidă poate fi evoluția acesteia, poate numai să dăuneze. Frica nu ne determină întotdeauna să acționăm. Uneori, aceasta îl face pe om să se predea și să se resemneze în fața unei probleme care, în realitate, poate fi remediată. De aceea, în ghidul de față ne-am focalizat atenția în principal nu pe statistica intimidantă, ci pe ceea ce ați putea face pentru a avea grijă de sănătatea dvs.. Considerăm că știți și fără noi cât de gravă este problema.

După cum veți vedea pe parcurs, măsurile profilactice descrise mai jos ar putea deveni parte a preocupării firești pentru sănătatea dvs. și a rudelor dvs., o modalitate simplă, dar eficientă de a evita probleme grave în viitor și de a trăi o viață fericită.

Pentru femeile care au observat unele schimbări în glandele mamare și ar dori să afle dacă acestea sunt simptome de cancer și ce ar trebui să facă în cazul dat?

În diferite perioade ale vieții, multe femei observă în glandele lor mamare schimbări neplăcute și neliniștitoare: compactizări, dureri, modificarea formei, eliminări din mameloane etc.

Dacă ați notat și dvs. ceva de acest gen, citiți, înainte de toate, articolul nostru Sănătatea glandelor mamare la femeile de toate vârstele și la copii. Explicarea cauzelor probabile ale schimbărilor, simptomelor și problemelor.

După cum veți vedea, în majoritatea cazurilor, aceste simptome nu sunt semne de cancer mamar și nu au nicio legătură cu alte schimbări periculoase. De asemenea, veți afla că nu este deloc bine să trageți nădejde că veți depista într-o fază timpurie cancerul numai după simptomele acestuia. Atunci când simptomele cancerului se manifestă, s-ar putea să fie deja prea târziu pentru un tratament reușit. De aceea, după ce veți determina cauza probabilă a simptomelor dvs. și veți soluționa această problemă, reveniți la articolul de față pentru a afla ce măsuri profilactice simple puteți lua pentru a preveni dezvoltarea cancerului la glandele mamare.

Pentru femeile care au aflat, după examenul medical, că ar putea avea «cancer la sân» și cărora li s-a recomandat continuarea investigațiilor

După cum vom arăta mai jos, «suspiciunea de cancer la sân» apare la multe femei în legătură cu diverse simptome și schimbări în glandele mamare. În asemenea situații, medicii, de regulă, recomandă continuarea investigațiilor. Din fericire, la peste 90% din femei, investigațiile ulterioare arată că schimbările care au stârnit suspiciuni nu denotă prezența cancerului.

Dacă și în cazul dvs. prima investigație (consultația ginecologului, ecografia, mamografia) a arătat careva schimbări la nivelul glandelor mamare și medicii v-au indicat continuarea investigațiilor, parcurgeți în primul rând articolul nostru Sănătatea glandelor mamare la femeile de toate vârstele și la copii. Explicarea cauzelor probabile ale schimbărilor, simptomelor și problemelor.

În articolul dat, veți găsi nu numai descrierea amănunțită a investigațiilor pe care s-ar putea să le urmați, dar și explicarea semnificației pe care ar avea-o diferite maladii și schimbări la nivelul glandelor mamare, ce pot fi depistate în cadrul investigațiilor respective (de pildă, mastopatia fibrochistică, fibroadenomul de glandă mamară ș.a.).

Dacă «suspiciunea de cancer» va fi eliminată (cel mai probabil, așa și va fi), reveniți neapărat la acest articol pentru a afla ce puteți face mai departe pentru a preveni dezvoltarea acestei boli în viitor.

Dacă «suspiciunea de cancer» se va confirma, nu disperați. Grație noilor metode de tratament, în prezent, în multe cazuri, cancerul mamar poate fi învins. Reveniți la articolul de față pentru a afla mai multe despre tratamentul pe care vi-l poate propune medicul dvs..

Pentru femeile la care s-a depistat cancerul mamar și care vor să afle despre posibilitățile de tratare a acestuia

Dacă la dvs. sau la cineva din rudele dvs. diagnosticul de «cancer mamar» a fost confirmat, articolul de față s-ar putea dovedi o sursă prețioasă de informații generale privitoare la boala dată.

În baza răspunsurilor noastre, veți înțelege mai bine ce pot face medicii pentru a formula mai exact diagnosticul, ce semnifică formele și stadiile diferite ale acestei maladii și, lucrul cel mai important, ce tratament există în prezent și cât de eficient este acesta.

De asemenea, veți afla că, în ultimii ani, s-au efectuat o mulțime de cercetări științifice în acest domeniu, datorită cărora savanții au început să înțeleagă mai bine natura acestei maladii și au reușit să elaboreze metode de tratament mai eficiente, care au sporit, în unele cazuri, cu 35-72% probabilitatea vindecării de cancer.

Sperăm că, având la dispoziție acest ghid, veți putea înțelege și îndeplini mai bine recomandările medicului dvs., veți putea discuta cu acesta toate detaliile importante referitoare la investigațiile sau tratamentul pe care îl urmați, iar, în cazul în care în orașul dvs. nu există posibilități de diagnosticare sau de tratament al cancerului la sân, veți putea găsi o clinică unde medicii vă vor acorda ajutorul necesar la modul cuvenit.

În articolul de față, nu vom răspunde intenționat la întrebări privind aspectele complicate ale procesului de diagnosticare și de întocmire a schemelor de tratament, deoarece credem că medicul dvs. va răspunde mult mai bine la aceste întrebări.

Recomandări pentru toate femeile sănătoase, care nu acuză niciun fel de schimbări la nivelul glandelor mamare

E adevărat că dezvoltarea cancerului mamar poate fi prevenită? Dacă da, ce aș putea face în această privință? Ce înseamnă mamografia sau screeningul mamografic al glandelor mamare?

După cum am arătat deja mai sus, recomandările referitoare la prevenirea cancerului mamar sunt una dintre preocupările centrale ale acestui ghid. Ce înseamnă, totuși, «prevenirea cancerului»? Înseamnă oare că se poate face în așa fel încât femeile să nu se îmbolnăvească niciodată de cancer?

La această întrebare putem răspunde în felul următor:

În prezent, există, într-adevăr, câteva metode de tratament diferite, care pot preveni complet sau parțial cancerul glandelor mamare. Este vorba de medicamente speciale, de îndepărtarea la timp a focarelor în care se dezvoltă «schimbările precanceroase» și de extirparea, la momentul oportun, a glandelor mamare. Cu toate acestea, după cum vom arăta mai jos, acest tratament profilactic este recomandat, în principal, femeilor cu risc sporit de dezvoltare a cancerului mamar.

Metodele date de tratament nu se recomandă însă femeilor cu risc obișnuit de dezvoltare a cancerului glandei mamare. Acestora li se recomandă să efectueze, cu regularitate, o investigație profilactică specială – mamografia, după o anumită vârstă.

Este clar că investigația în sine nu poate preveni cancerul mamar, dar aceasta nu înseamnă că investigația nu are rost, dimpotrivă, s-ar putea dovedi extrem de folositoare.

Valoarea mamografiei profilactice constă în faptul că vă permite să depistați cancerul glandelor mamare în stadiile timpurii de dezvoltare, când acesta poate să nu se manifeste prin niciun fel de simptome, în schimb, se supune foarte bine tratamentului.

Femeile care fac cu regularitate mamografie au șanse mult mai mari de tratament eficient și de vindecare completă, chiar dacă se îmbolnăvesc la fel de des de cancer mamar ca și femeile care nu urmează această investigație.

Altfel spus, mamografia profilactică ne îngăduie să prevenim stadiile tardive ale cancerului, în cazul cărora prognoza de vindecare este mult mai proastă decât la debutul maladiei.

În prezent, mamografia reprezintă una dintre metodele principale de screening al cancerului la glandele mamare. Datorită faptului că investigația dată este destul de simplă, accesibilă, sigură, ieftină, aceasta poate fi efectuată de toate femeile cărora le este recomandată.

Recomandări detaliate privind modul în care se efectuează această investigație – în articolul nostru Mamografia.

După cum vom arăta în paragrafele următoare ale acestui capitol, programul dvs. individual de prevenire a cancerului mamar (adică investigațiile concrete pe care trebuie să le urmați și frecvența acestora) poate depinde de riscul dvs. personal de dezvoltare a acestei maladii, care, la rândul său, este determinat de vârsta dvs. și de predipsoziția ereditară.

Cât de mare este, cu adevărat, riscul de dezvoltare a cancerului mamar? Cum să-mi dau seama dacă acest risc este sporit în cazul meu?

Una dintre problemele care țin de cancerul mamar este că femeile nu au, deseori, o închipuire clară despre cât de mare sau mic este, în cazul lor, riscul de a dezvolta această maladie și nici despre faptul că riscul respectiv crește odată cu vârsta.

Din acest motiv, femeile de vârstă tânără des își formează o părere exagerată despre riscul de dezvoltare a cancerului și suferă mult când li se depistează unele schimbări la glandele mamare, pe când femeile de vârstă mai înaintată, dimpotrivă, nu acordă atenția cuvenită acestei probleme.

Studiile statistice din prezent arată că probabilitatea dezvoltării, în decursul vieții, a cancerului mamar la femeile de toate vârstele constituie, în medie, 12,3-12,5%. Aceasta înseamnă că boala respectivă se dezvoltă, mai devreme sau mai târziu, la aproximativ 12-13 femei din 100.

Indicatorul dat este, desigur, foarte înalt, dar trebuie să spunem din start că reparizarea sa pe vârste este extrem de neuniformă. În cadrul cercetărilor știinifice, s-a stabilit că riscul de dezvoltare a cancerului mamar la femeile tinere este foarte mic. Pe de altă parte, la femeile de vârstă matură (peste 40 de ani) și în special la femeile de vârstă înaintată, riscul acestei maladii este foarte înalt. Peste 95% din toate cazurile de cancer la sân se înregistrează anume la femeile de peste 40 de ani.

Un alt factor care sporește riscul de cancer mamar este, în afară de vârstă, predispoziția ereditară a femeilor pentru această maladie.

În cadrul cercetărilor științifice, s-a constatat că, la femeile cu predispoziție ereditară pentru cancerul glandei mamare, probabilitatea apariției acestei maladii poate depăși 20%, în unele cazuri putând urca până la 80%.

Cum pot să aflu dacă am sau nu predispoziție ereditară? Dacă mama mea a suferit de cancer mamar înseamnă că și eu voi avea, după toate probabilitățile, aceeași boală?

Vorbind despre predispoziția genetică pentru cancerul mamar, trebuie să precizăm din start că factorul ereditar, chiar dacă poate spori considerabil probabilitatea cancerului mamar, se atestă numai în 1-2% din toate cazurile acestei maladii. Aceasta înseamnă că majoritatea femeilor nu au o predispoziție sporită pentru cancerul mamar.

Iată care sunt semnele ce pot indica asupra faptului că aveți o anumită predispoziție genetică pentru această boală:

  • Dacă de cancerul mamar sau de cancerul ovarian (s-a constatat că la dezvoltarea cancerului mamar și a celui ovarian participă aceleași gene) au suferit cel puțin două dintre rudele dvs. de sex femeiesc (mama, una dintre surori, bunica, străbunica, fiica, mătușa, vara) sau dacă la una dintre rudele acestea cancerul a debutat la o vârstă mai mică de 50 de ani;
  • Dacă cineva dintre rudele dvs. a suferit și de cancer mamar și de cancer ovarian sau dacă i s-au depistat două focare de cancer mamar de diferite forme;
  • Dacă cineva dintre rudele dvs. apropiate de sex bărbătesc a suferit de cancer la piept;
  • Dacă suferiți de vreo boală genetică anume, care sporește riscul de dezvoltare a unor forme diferite de cancer;
  • Dacă în trecut vi s-au depistat forme nonagresive de cancer la piept, precum carcinomul ductal sau carcinomul lobular in situ (v. mai jos).

Probabilitatea dezvoltării cancerului mamar crește și la femeile care au urmat o cură de radioterapie (iradiere) în regiunea toracală, la vârste cuprinse între 10 și 30 de ani.

Ce reprezintă genele BRCA1 și BRCA2?

BRCA1 și BRCA2 sunt două gene a căror mutație (modificare) determină dezvoltarea a circa 40% din toate cazurile ereditare de cancer la glandele mamare.

S-a constatat că femeile cărora li s-a transmis de la părinți gena mutantă BRCA1 înregistrează un risc de dezvoltare a cancerului mamar până la vârsta de 70 de ani de la 55% la 85%, pe când riscul de a face cancerul ovarian oscilează la ele între 16% și 60%.

Femeile cărora părinții le-au transmis gena mutantă BRCA2 se confruntă cu un risc de cancer mamar de la 37% la 85%, pe când riscul de cancer ovarian oscilează între 11% și 27%.

Mai multe detalii privind simptomele şi tratamentul cancerului ovarian vedeţi în articolul nostru Cancerul ovarelor.

Cât de des trebuie să urmez investigații profilactice?

Pornind de la datele statistice, prezentate mai sus, privind probabilitatea cancerului mamar la vârste diferite, mulți specialiști și organizații medicale oficiale au elaborat următoarele recomandări:

  1. Dacă nu aveți predispoziție ereditară pentru cancerul glandelor mamare și dacă aveți sub 40 de ani, înseamnă că riscul de a face cancer mamar este destul de mic (deși acesta nu poate fi exclus cu totul). Din acest motiv, nu trebuie să efectuați screeningul mamografic, dar trebuie să mergeți neapărat la medic, dacă observați unele schimbări la nivelul glandelor mamare.
  2. Dacă nu aveți predispoziție ereditară pentru cancer la sân și aveți peste 40 de ani, dar mai puțin de 50 de ani, va trebui să efectuați o mamografie profilactică 1 dată la 2 ani.
  3. Dacă nu aveți predispoziție ereditară pentru cancer mamar și aveți peste 50 de ani, trebuie să știți că probabilitatea de a face cancer la sân a început să crească și va continua să crească pe an ce trece. Din acest motiv, trebuie să efectuați screeningul mamografic 1 dată în fiecare an.
Dacă ați determinat că aveți predispoziție ereditară pentru cancer la  glandele mamare, indiferent de vârsta dvs., mergeți neapărat la medicul mamolog pentru a întocmi, împreună cu acesta, programul investigațiilor profilactice și al tratamentului.

De la ca la caz, medicul vă poate propune:

  1. Să efectuați cu regularitate mamografia (1 dată pe an sau de 2 ori pe an), începând de la o vârstă cu 10 ani mai mică decât vârsta la care cancerul a fost depistat la rudele dvs..
  2. În loc de mamografie, să faceți rezonanță magnetică, deoarece această investigație este mult mai exactă.
  3. Să administrați medicamente speciale care reduc probabilitatea  cancerului mamar (medicamentele date sunt descrise amănunțit ceva mai jos, în capitolul Prevenirea cancerului mamar).
  4. Să mergeți la medicul genetician, pentru a determina, împreună cu acesta, dacă toate cazurile de cancer din familia dvs. pot fi legate de factori genetici. Dacă medicul va confirma acest lucru, vă va putea propune un test special, cu ajutorul căruia va putea stabili mutația genelor BRCA1 și BRCA2. În cazul în care se va descoperi o genă mutantă, medicii vă vor putea propune îndepărtarea, în timp util, a glandelor mamare și a ovarelor. Desigur, aceste măsuri sunt radicale și extrem de neplăcute, dar pentru unele femei ele sunt o soluție mult mai sigură decât refuzul tratamentului.

Care pot fi rezultatele mamografiei profilactice?

La majoritatea femeilor care urmează screeningul mamografic, investigația dată nu depistează niciun fel de schimbări. Doar la 5-10% din femei după o mamografie profilactică ordinară, în glanda mamară se observă careva modificări asemănătoare cu cancerul mamar. În asemenea cazuri, medicii recomandă investigații suplimentare: ecografia și biopsia. Trebuie să spunem din start că la 90% din femeile cărora medecii le indică biopsie după mamografie, această investigație nu depistează nicio schimbare periculoasă.

Mai multe detalii privind modul în care se efectuează biopsia după screeningul mamografic – în articolul Sănătatea glandelor mamare la femeile de toate vârstele și la copii. Explicarea cauzelor probabile ale schimbărilor, simptomelor și problemelor.

De ce screeningul mamografic nu se recomandă femeilor sub 40 de ani?

Medicii, într-adevăr, nu recomandă femeilor, care au mai puțin de 40 de ani și care nu manifestă predispoziție ereditară pentru cancerul mamar (v. mai sus), să efectueze screeningul mamografic.

După cum am arătat mai sus, până la 40 de ani, dezvoltarea cancerului la glandele mamare este puțin probabilă. Pe de altă parte, anume până la această vârstă în glandele mamare ale femeii au loc cel mai des schimbări inofensive, precum mastopatia fibrochistică, fibroadenomul ș.a.

După cum am arătat deja în articolul Sănătatea glandelor mamare la femeile de toate vârstele și la copii. Explicarea cauzelor probabile ale schimbărilor, simptomelor și problemelor, toate aceste schimbări inofensive nu pot fi diferențiate de «cancer» doar prin screeningul mamografic. Din acest motiv, descoperind careva schimbări ce pot fi «tumori», medicii le recomandă femeilor investigații ulterioare: biopsia sau chiar îndepărtarea chirurgicală a formațiunii, pentru a se asigura că aceasta nu este periculoasă.

Astfel, dacă toate femeile de până la 40 de ani ar face mamografie profilactică, multe ar fi obligate să urmeze și un șir de alte investigații (deseori neplăcute), parțial inutile, care ar fi dovedit încă o dată că formațiunile descoperite în glandele lor mamare nu sunt primejdioase.

Un alt motiv pentru care mamografia nu se recomandă femeilor sub 40 de ani este faptul că, până la această vârstă, țesuturile glandelor mamare sunt destul de compacte. De aceea, rezultatele mamografiei pot fi destul de neconcludente (altfel spus, chiar dacă ar fi unele schimbări periculoase în glandele mamare, screeningul le-ar putea «scăpa din vedere»).

Femeilor de până la 40 de ani li se recomandă să facă screening numai în cazul unor schimbări efective la nivelul glandelor mamare), de exemplu, dacă a apărut o fomațiune compactă.

Recomandări detaliate în această privință veți găsi în capitolul următor al acestui articol: Recomandări pentru femeile care au observat unele schimbări în glandele lor mamare.

De ce nu-mi pot examina eu însumi sânii pentru a depista din timp cancerul mamar și de ce trebuie să efectuez neapărat un screening mamografic în acest scop?

În multe surse ați putea afla că «pentru a depista, la o etapă timpurie, cancerul mamar, toate femeile trebuie să-și examineze de unele singure glandele mamare» și chiar ați putea găsi o serie de articole speciale, însoțite de instrucțiuni detaliate și de ilustrații, referitoare la modalitatea de efectuare a unui examen de acest fel.

În alți ani, se credea, într-adevăr, că autoexaminarea sânilor poate fi o metodă eficientă de depistare timpurie a cancerului mamar. Cu toate acestea, după cum au arătat studiile științifice efectuate asupra unor grupe mari de femei, această părere s-a dovedit a fi una eronată. Din păcate, chiar și femeile, care au însușit tehnicile speciale de autoexaminare a glandelor mamare, nu sunt în stare să depisteze la timp schimbările periculoase care au loc în acestea. În același timp, vigilența sporită a acestor femei față de posibilitatea de a se îmbolnăvi de cancer mamar le face, deseori, să se neliniștească din cauza celor mai nesemnificative schimbări pe care, în condiții casnice, acestea nu le pot deosebi, firește, de tumorile maligne.

Am dori să avertizăm cititorii asupra faptului că ineficiența autoexaminării glandelor mamare, în calitate de metodă de depistare timpurie a cancerului, nu înseamnă, neapărat, că femeile nu ar trebui să acorde, îndeobște, nicio atenție schimbărilor ce au loc în glandele lor mamare. Desigur, lucurile nu stau așa. Fiecare femeie trebuie să-și «cunoască sânii» și să fie atentă față de orice schimbare care are loc în această, dar și în alte părți ale corpului.

După cum vom arăta și în paragraful următor al acestui articol, dacă ați observat unele schimbări la sâni, mergeți neapărat la medic. Totodată, nu trebuie să transformați examinarea sânilor într-un fel de ritual și, cu atât mai mult, nu trebuie să vă bizuiți excesiv pe capacitatea dvs. de a observa la timp, prin autoexaminare, schimbări periculoase. Chiar dacă, în urma unui examen atent, nu veți observa niciun fel de schimbări, ar fi bine să efectuați, la momentul oportun, screeningul mamografic profilactic.

Nu trebuie să renunțați la mamografie nici în cazul în care v-ați examinat glandele mamare la ginecologul dvs.. Din păcate, chiar și în timpul examenului medical, schimbările care, cu timpul, pot conduce la cancerul mamar sunt greu de depistat.

Mai multe detalii privind modul în care se efectuează mamografia și cum trebuie să vă pregătiți de această procedură – în articolul nostru Mamografia.

Totuși, în cazul în care observați, dintr-odată, unele schimbări la nivel de sâni, nu așteptați următorul screening mamografic planificat și mergeți deodată la medic.

Recomandări pentru femeile care au observat unele schimbări în glandele lor mamare

Prin ce semne și simptome se poate manifesta cancerul glandelor mamare? Sânii pot să doară la cancer? Ce să fac dacă observ asemenea simptome?

Simptomele principale ale cancerului mamar pot fi:

  • Apariția unor «formațiuni compacte», «noduli» de diferite dimensiuni, forme, consistență, cu margini netede sau mai puțin netede (acesta ar putea fi unul dintre primele simptome).
  • Inflamația (înroșirea, edemarea, creșterea temperaturii) sânului întreg sau a unei părți, indiferent de faptul dacă palpăm sau nu vreo formațiune compactă în acesta.
  • Schimbarea pielii de pe glanda mamară: înroșirea, îngroșarea sau apariția unei adâncituri în piele.
  • Dureri prelungite în una sau în ambele glande mamare, fără nicio cauză aparentă (în multe cazuri, cancerul mamar evoluează fără a produce dureri).
  • Retracția mamelonului (dacă până atunci acesta avea o altă formă).
  • Înroșirea, descuamarea, apariția unei leziuni pe sfârc.
  • Orice tip de secreții (eliminări) din mameloane, inclusiv sângeroase sau transparente.
  • Umflarea prelungită (mai mult de 2 săptămâni) a ganglionilor limfatici subclaviculari și supraclaviculari sau din regiunea axilară (de la subsuori).
Dacă ați observat la dvs. unul dintre simptomele enumerate mai sus, indiferent de vârsta pe care o aveți, mergeți neapărat la medicul ginecolog sau mamolog pentru un examen medical.

De asemenea, parcurgeți articolul nostru Sănătatea glandelor mamare la femeile de toate vârstele și la copii. Explicarea cauzelor probabile ale schimbărilor, simptomelor și problemelor, unde am arătat ce va trebui să facă medicul pentru a stabili cauza acestora și ce alte maladii ale glandelor mamare, în afară de cancer, pot cauza simptomele date (în realitate, în cele mai multe cazuri, simptomele respective nu nicio au legătură cu cancerul).

Recomandări pentru femeile care au aflat, după investigație, că ar putea avea «cancer la sân»

Din fericire, în majoritatea cazurilor, atunci când medicii depistează în glandele mamare, după examen sau investigație, careva schimbări, acestea din urmă nu prezintă niciun risc.

Cu toate acestea, pentru a se asigura, medicii trebuie să mai efectueze o serie de investigații suplimentare. De cele mai multe ori, în acest scop se indică ecografia și, după aceasta, biopsia. Multor femei biletul de trimitere la clinica oncologică și indicarea biopsiei provoacă un mare stres. Acest lcuru poate fi, într-adevăr, destul de neplăcut, dar este, totuși, o măsură necesară.

Dacă, după examenul medical sau altă investigație, doctorul depistează în glanda dvs. mamară careva schimbări și vă indică investigații suplimentare pentru a «exclude cancerul», citiți articolul nostru Sănătatea glandelor mamare la femeile de toate vârstele și la copii. Explicarea cauzelor probabile ale schimbărilor, simptomelor și problemelor, în care descriem detaliat în ce ar putea consta toate aceste investigații. În afară de aceasta, în articolul dat am arătat ce ar putea însemna, în realitate, aceste schimbări, dacă acestea prezintă vreun risc pentru sănătatea dvs. și dacă trebuie tratate sau nu.

Recomandări pentru femei cu diagnosticul confirmat de cancer mamar

Cancerul mamar este o boală curabilă?

Probabil, este cea mai importantă întrebare care îi interesează pe cititorii care s-au confruntat cu problema dată.

Pornind de la materialele știinifice studiate, putem spune că, în multe cazuri, cancerul la sân este curabil, mai ales dacă boala a fost depistată în stadiul timpuriu de evoluție și dacă tratamentul a fost planificat în funcție de o serie de caracteristici ale tumorii (inclusiv de gradul de răspândire a acesteia și de prezența metastazelor, de sensibilitatea celulelor la estrogen și progesteron, de starea HER2 ș.a.).

În ultimii ani, în domeniul tratamentului și diagnosticării cancerului mamar s-au înregistrat succese semnificative. Rezultatele unui studiu, publicat în 2008, au arătat că la 89% din femeile cu cancer mamar depistat, tratamentul poate conduce la o rată a supraviețuirii de 5 ani (acesta este indicatorul standardizat în funcție de care se evaluează eficiența tratamentului împotriva cancerului).

Ce înseamnă sensibilitatea celulelor canceroase la hormonii sexuali feminini (ER și PR). Ce este HER2?

După analiza histopatologică, ce permite depistarea definitivă a cancerului mamar, medicii determină dacă celulele tumorii au receptori sensibili la hormonii sexuali feminini estrogen și progesteron.

Ca și multe alte forme de cancer, cancerul mamar se dezvoltă, deseori, sub acțiunea unor sau altor hormoni. Aceasta înseamnă că celulele sale cresc mai repede dacă asupra lor acționează hormonii sexuali feminini și cresc mai lent dacă acțiunea acestor hormoni încetează.

După cum vom arăta mai jos, această descoperire le-a permis specialiștilor să elaboreze un șir de metode noi de tratament și de prevenire a cancerului mamar.

Celulele canceroase pot fi sensibile, după caz, la estrogen (ER+), la progesteron (PR+) sau la ambii hormoni odată.

Tumorile care au receptori (sensibilitate) pentru hormonii sexuali feminini cresc, de regulă, mai lent și răspund mai bine la tratamentul hormonal special, pe care îl vom descrie detaliat ceva mai jos.

Testul la HER2

O altă descoperire importantă în tratamentul cancerului mamar a fost identificarea așa-numitelor proteine HER2 și a genelor care le codifică sinteza. Mai jos, vom explica ce semnifică acest lucru.

HER2 sunt niște proteine speciale, prezente la suprafața multor celule normale. Aceste proteine susțin înmulțirea celulelor. Cu cât mai numeroase sunt proteinele HER2 de pe suprafața celulei, cu atât mai repede aceasta crește și se înmulțește .

Sinteza proteinelor HER2 este controlată de o genă specială, HER2/neu. S-a stabilit că, în circa 20% dintre cazuri, celulele canceroase (spre deosebire de cele normale) dispun de o mulțime de cópii ale genei HER2/neu, ceea ce le îngăduie să sintetizeze mai multă proteină HER2 și, respectiv, să se înmulțească mai repede și mai agresiv.

În prezent, starea HER2 a tumorii este verificată prin două metode:

Investigația imunohistochimică

În timpul acestei analize, medicii tratează probele de țesut canceros, prelevate în urma biopsiei, cu o soluție specială de anticorpi colorați, capabili să se lipească de proteinele HER2. Cu cât mai intens se colorează proba de țesut, cu atât mai mare e concentrația de proteine HER2 pe suprafața celulelor sale.

Țesuturile, în cazul cărora rezultatele analizelor sunt «0» sau «1+», sunt considerate drept HER2 negative. Rezultatul «2+» însemană că starea HER2 a tumorii nu este determinată.

Rezultatul «3+» înseamnă că starea HER2 a tumorii este pozitivă și că pacienta poate fi ajutată dacă i se administrează medicamente speciale care blochează proteinele HER2. Vezi mai jos mai multe detalii privind tratamentul dat.

Hibridizarea fluorescentă in situ (FISH)

Hibridizarea numită FISH este o analiză mai exactă, dar mai complexă și mai costisitoare (în comparație cu investigația imunohistochimică). În timpul acestui test, medicii pot determina cantitatea de cópii ale genei HER2 în celulele tumorii.

În unele spitale, se recurge la hibridizarea FISH în loc de analiza imunohistochimică, dacă rezultatele acesteia din urmă sunt «2+» sau «3+».

Ce semnifică stadiile cancerului mamar? Ce înseamnă: «cancerul a făcut metastaze»? Care este prognoza de supraviețuire în diferite stadii de cancer?

În procesul de diagnosticare, medicii determină câțiva parametri importanți pentru dezvoltarea tumorii: dimensiunile, raportul acesteia cu țesuturile adiacente, dacă a reușit să se extindă în ganglionii limfatici din glandele mamare sau din preajma acestora, dacă a reușit să se răspândească în alte organe. În baza acestor date, medicii stabilesc stadiul de dezvoltare a tumorii și determină tactica tratamentului.

Dat fiind că, în procesul de diagnosticare, se iau în considerare o mulțime de parametri clinici complecși, nu îi vom analiza detaliat în articolul de față.

Mai jos, vă vom prezenta doar datele generale privind semnificația stadiilor cancerului mamar și prognoza de vindecare la fiecare dintre aceste stadii.

Trebuie să țineți cont de faptul că datele privind rata de supraviețuire se calculează întotdeauna în baza observațiilor efectuate asupra oamenilor ce au urmat o cură de tratament împotriva cancerului cu 5 ani în urmă. Dat fiind că, în prezent, cancerul este studiat intens și permanent apar noi tehnici de tratament, eficiența reală a tratamentului pe care îl urmați acum ar putea fi mai mare decât eficiența tratamentului pe care îl prezentăm mai jos.

Stadiul zero al cancerului mamar înseamnă că, în glanda mamară, s-a dezvoltat un focar de celule canceroase care nu au reușit însă să se răspăndească nici în țesuturile adiacente, nici în ganglionii limfatici, nici în alte organe ale corpului.

De regulă, despre stadiul zero se vorbește în cazurile în care se depistează așa-numitul carcinom ductal invaziv sau carcinomul lobular in situ. Aceste forme de cancer al glandelor mamare sunt descrise detaliat mai jos.

În stadiul zero, rata de supraviețuire în primii 5 ani constituie aproape 100%.

Stadiul întâi al cancerului mamar înseamnă că dimensiunile tumorii nu depășesc 2 cm și că tumoarea nu a reușit să se răspândească în ganglionii limfatici sau în alte organe (adică nu a făcut metastaze) sau a reușit să producă doar micrometastaze în 1-3 ganglioni limfatici în regiunea axilară.

În stadiul întâi, rata de supraviețuire în primii 5 ani constituie aproape 100%.

Stadiul 2A înseamnă că:

tumoarea are dimensiuni mai mici de 2 cm (sau nu se depistează deloc) și una sau ambele caracteristici de mai jos:

  • A reușit să se răspândească în mai puțin de 3 ganglioni limfatici de la subsuori, formând metastaze de peste 2 mm în diametru;
  • S-au depistat metastaze mici în ganglionii limfatici din interiorul glandelor mamare.

Sau că:

Tumoarea are peste 2 cm în diametru, dar sub 5 cm, și nu a reușit să se răspândească în ganglionii limfatici sau în alte organe.

Stadiul 2B înseamnă că:

tumoarea are peste 2 cm în diamteru, dar sub 5 cm, și nu a reușit să se răspândească în ganglionii limfatici sau în alte organe ori că s-au depistat metastaze mici de cancer în mai puțin de 3 ganglioni limfatici din regiunea axilară și/ sau în ganglionii limfatici din interiorul glandelor mamare, dar nu și în organele interne.

Sau că tumoarea are peste 5 cm în diametru, dar încă nu a reușit să pătrundă în peretele toracic sau în piele și nu a izbutit să formeze metastaze în ganglionii limfatici sau în organele interne.

În stadiul doi, rata de supraviețuire în primii 5 ani constituie circa 93%.

Stadiul 3A înseamnă că:

tumoarea are mai puțin de 5 cm în diametru și s-a răspândit în mai puțin de 9 ganglioni limfatici din regiunea axilară, fie că a format metastaze în ganglionii limfatici din interiorul glandei mamare, dar nu a reușit să dea metastaze în organele interne;

fie că tumoarea are peste 5 cm în diametru, s-a răspândit în mai puțin de 9 ganglioni limfatici din regiunea axilară, a produs metastaze în ganglionii limfatici din interiorul glandei mamare, dar nu a reușit să pătrundă în peretele toracic sau în piele și nu a izbutit să facă metastaze în organele interne.

Stadiul 3B înseamnă că tumoarea a reușit să pătrundă în peretele toracic sau în piele, dar nu a reușit să formeze metastaze în organele interne și are una dintre următoarele caracteristici:

  • Nu a reușit să producă metastaze în ganglionii limfatici;
  • A reușit să facă doar micrometastaze în 1-3 ganglioni limfatici din regiunea axilară sau în ganglionii limfatici din interiorul glandelor mamare;
  • S-a răspândit în mai puțin de 9 ganglioni limfatici din regiunea axilară, fie că a produs metastaze în ganglionii limfatici din interiorul glandelor mamare.

Stadiul 3C înseamnă că tumoarea, indiferent de dimensiunile sale, are una din următoarele caracteristici:

  • A reușit să producă metastaze în peste 10 ganglioni limfatici din regiunea axilară;
  • A reușit să facă metastaze în ganglionii limfatici subclaviculari și supraclaviculari.

În stadiul trei, rata de supraviețuire în primii 5 ani constituie circa 72%.

Stadiul patru înseamnă că tumoarea, indiferent de dimensiunile sale, a reușit să formeze metastaze în alte organe. Cel mai frecvent, metastazele cancerului mamar se formează în oase, în ficat, în creier sau în plămâni.

Rata de supraviețuire, în stadiul 4, în primii 5 ani constituie, în medie, 22%.

Ce tratament ar fi necesar în caz de cancer mamar?

Tratamentul se alege în funcție de tipul histopatologic al tumorii (adică în funcție de celulele din care este alcătuită aceasta), de dimensiunile sale și de gradul de răspândire (adică de stadiul tumorii), de sensibilitatea acesteia la hormoni (starea ER și PR), de rezultatele analizei la HER2 și de condiția generală a femeii bolnave.

Mai jos, vom descrie doar principiile de bază ale tratamentului, pentru a vă ajuta să vă creați o impresie generală despre acesta. Medicul dvs. poate să vă explice mai amănunțit schema de tratament în cazul dvs..

Operația de îndepărtare a cancerului mamar

Pentru a îndepărta tumoarea, medicii vă pot recomanda, după caz, o operație în urma căreia glanda mamară va fi extirpată cu totul (această procedură se numește mastectomie) sau o operație în urma căreia va fi îndepărtat doar focarul tumorii. În situațiile în care există un risc major de formare a tumorii în cea de-a doua glandă mamară (sau dacă acest lucru s-a și întâmplat deja), medicii pot recomanda îndepărtarea concomitentă a ambelor glande mamare.

În timpul intervenției chirurgicale, medicii vor trebui să îndepărteze și ganglionii limfatici în care tumoarea a reușit deja să se răspândească.

În acest articol, nu vom descrie toate detaliile legate de pregătirea și de efectuarea intervenței chirurgicale respective. Medicii dvs. curanți vă vor putea explica cel mai bine toată informația importantă în această privință. De asemenea, medicii vă vor putea lămuri cum vor arăta sânii dvs. după operație. Dacă problema dată vă îngrijorează, este foarte important să discutați în particular cu medicul dvs. acest subiect. În multe cazuri, imediat după îndepărtarea tumorii, medicii vă pot inroduce un implant artificial care să corecteze defectul cosmetologic postchirurgical. Aceste implanturi nu sporesc riscul dezvoltării cancerului la sân și, cu timpul, pot fi înlocuite cu implanturi de lungă durată, care vor reface definitiv forma sânilor.

În cazul în care se îndepărtează doar tumoarea și nu toată glanda mamară, după operație se efectuează întotdeauna radioterapie.

Recuperarea de după operație (adică momentul în care puteți reveni la serviciu sau la modul de viață obișnuit) durează, în medie, de la 2 la 4 săptămâni.

Medicul a procedat corect când mi-a recomandat doar îndepărtarea tumorii?

Da, această decizie poate fi corectă. Pentru majoritatea femeilor la care cancerul mamar a fost depistat în stadiile 0, 1 și 2, îndepărtarea tumorii + radioterapia de după inervenție are rezultate la fel de bune ca și îndepărtarea definitivă a glandei mamare.

Radioterapia (iradierea) în caz de cancer mamar

Radioterapia constă în iradierea regiunii unde este localizată tumoarea cu raze X, care distrug celulele canceroase.

Radioterapia se indică, de regulă, în cazurile în care, în urma operației, se îndepărtează doar tumoarea, nu și glanda mamară, sau când tumoarea a reușit să se răspândească și în ganglionii limfatici sau în alte organe.

În acest articol, nu vom descrie efectele secundare posibile ale radioterapiei, deoarece acestea depind, în mare măsură, de modul în care va decurge tratamentul dat, de echipamentul folosit și de doza de radiație utilizată. Medicii dvs. vă vor răspunde mai bine la toate aceste întrebări.

Chimioterapia în caz de cancer mamar

Chimioterapia este tratamentul medicamentos capabil să încetinească diviziunea celulelor canceroase sau să le distrugă.

În caz de cancer mamar, medicii vă pot recomanda să administrați chimioterapie în formă de comprimate orale sau de perfuzii.

De regulă, chimioterapia se administrează ciclic. Cura completă de tratament constă din câteva cicluri și poate dura câteva luni de zile.

În cazurile în care chimioterapia este indicată după operație, ea poartă numele de «adjuvantă». Acest tratament este necesar pentru a distruge celulele canceroase ce ar fi putut rămânea în organismul femeii după intervenția chirurgicală. Un asemenea tratament ajută la prevenirea dezvoltării repetate a focarelor de cancer și distruge metastazele tumorii.

În cazurile în care chimioterapia este indicată până la operație, ea se numește «neoadjuvantă». Scopul principal al acestui tratament este, de regulă, micșorarea dimensiunilor tumorii, pentru a o îndepărta mai ușor în timpul operației. Dacă medicii vor stabili că tumoarea nu se reduce sub acțiunea acestui tratament, ei vor putea planifica din timp utilizarea unui alt medicament.

Iată denumirea principalelor medicamente pe care le pot utiliza medicii pentru a vă administra o cură de chimioterapie împotriva cancerului mamar:

  • Medicamente ce conțin platină (cisplatin, carboplatin)
  • Vinorelbină
  • Capecitabină
  • Doxorubicină
  • Gemcitabină
  • Mitoxantron
  • Ixabepilon
  • Paclitaxel
  • Eribulin

Pentru a spori eficiența tratamentului, medicii vă pot recomanda un tratament combinat din mai multe medicamente.

Terapia-țină a cancerului mamar (medicamentele ce blochează proteina HER2)

Așa-numita «terapie target» sau «terapia-țintă (țintită)» este o nouă metodă de tratament împotriva cancerului glandei mamare, în care se utilziează medicamente ce blochează proteina HER2. Aceste doctorii se deosebesc de medicamentele utilizate în chimioterapie și provoacă, de regulă, mai puține efecte adverse.

Principalele medicamente care se utilizează în terapia țintită sunt trastuzumab și pertuzumab. Acestea se atașează de proteina HER2, îi blochează funcția, reducând, astfel, viteza de creștere a celulor canceroase noi. Se presupune că aceste medicamente ajută, de asemenea, celulele sistemului imunitar să distrugă celulele canceroase.

Trastuzumab se introduce în formă de injecții intravenoase (1 dată pe săptămână sau 1 dată în 3 săptămâni). Cura de tratament durează 1 an. Tratamentul poate începe, după caz, înainte de operație sau după aceasta și se poate combina cu chimioterapia. O astfel de cură sporește eficiența tratamentului împotriva cancerului mamar și diminuează riscul formării repetate a tumorii.

Cancerul mamar se poate dezvolta din nou după tratament?

Din păcate, dezvoltarea repetată a cancerului mamar după tratament este posibilă. Noua tumoare poate evolua din celulele rămase după operație și după încheierea curei de tratament (recidiva tumorii) sau, spontan, din țesuturi normale (tumoarea nouă).

Probabilitatea dezvoltării repetate a cancerului depinde de mulți factori, pe care i-am pomenit deja mai sus: tipul histopatologic al tumorii, dimensiunile acesteia, gradul de răspândire, tipul tratamentului efectuat ș.a.. Din acest motiv, nu vă putem oferi cifre concrete care v-ar putea ajuta să evaluați riscul recidivei sau apariției unei noi tumori în cazul dvs..

În cazul formării repetate, cancerul este tratat așa cum a fost tratată și prima tumoare: îndepărtarea chirurgicală + chimo- și radioterapia.

Din fericire, în prezent, există deja medicamente capabile să reducă semnificativ probabilitatea formării repetate a tumorii. Aceste medicamente sunt descrise în paragraful următor.

Pentru a depista la timp dezvoltarea posibilă a unor noi focare de cancer, după încheierea curei de tratament, va trebuie să întocmiți, împreună cu medicul dvs., un plan de investigații repetate. Medicul vă va lămuri cât de des trebuie să reveniți pentru un examen repetat și ce investigaii anume trebuie să urmați.

Totodată, medicul vă va spune dacă trebuie să efectuați screeningul mamografic, despre care am vorbit la începutul acestui articol, și, dacă da, cât de frecvent.

Tratamentul hormonal (tamoxifen și inhibitorii aromatazei)

Dacă analizele vor arăta, în cazul dvs., că celulele canceroase au receptori pentru hormonii sexuali feminini estrogen (ER+) și progesteron (PR+), după încheierea curei de tratament de bază, medicii v-ar putea recomanda un tratament cu medicamente speciale, care blochează funcția hormonilor respectivi. În aceasta constă, de fapt, tratamentul hormonal al cancerului mamar. Mai jos, vă vom oferi o informație succintă despre medicamentele care se utilizează în cadrul acestui tratament.

Tamoxifen

Medicamentul dat blochează receptorii estrogenului în celulele glandelor mamare, inclusiv în celulele canceroase, dar exercită o acțiune stimulatoare asupra receptorilor estrogenului în uter și în oase.

În cadrul cercetărilor științifice, s-a stabilit că, la femeile care administrează tamoxifen cu regularitate, timp de 5 ani după operație, probabilitatea dezvoltării repetate a cancerului se reduce de 2 ori. Potrivit unor date, un tratament de durată mai lungă (până la 10 ani) poate scădea și mai mult riscul de formare repetată a tumorii.

Inhibitorii aromatazei (letrozol, anastrozol, exemestan)

Aceste medicamente blochează sinteza estrogenului în țesutul adipos și se întrebuințează numai pentru a trata femeile în perioada menopauzei. Ca și tamoxifenul, aceste doctorii reduc riscul de formare repetată a tumorii. Ele pot fi folosite odată cu tamoxifenul și acest lucru sporește eficiența tratamentului.

Tratamentul împotriva cancerului mamar în perioada de sarcină

În cazuri rare, cancerul la sân se poate dezvolta, din păcate, și în perioada de sarcină. Potrivit rezultatelor cercetărilor științifice, aceasta se întâmplă, în medie, la 1 gravidă din 3000.

Tactica tratamentului împotriva cancerului mamar în timpul sarcinii depinde, în mare parte, de perioada de sarcină. În perioadele timpurii ale gravidității, medicii pot recomanda doar operația de îndepărtare a tumorii și planifica chimio- și radioterapia abia pentru perioada de după naștere.

Tratamentul hormonal, terapia-țintă, radioterapia și unele forme ale chimioterapiei sunt strict contraindicate în timpul sarcinii, de aceea, în cazul în care se va stabili că aveți nevoie de un asemenea tratament și cancerul va fi depistat în perioada de început a sarcinii, medicii v-ar putea recomanda să întrerupeți sarcina (avortul).

În perioadele tardive ale sarcinii, medicii vă pot recomanda nașterea planificată, pentru a începe cât mai curând tratamentul.

Până acum nu a fost înregistrat niciun caz de pătrundere a celulelor canceroase din organismul mamei în organismul copilului, de aceea, se consideră că cancerul mamar nu prezintă niciun risc pentru dezvoltarea fătului.

Explicarea termenilor care descriu forme diferite de cancer mamar

Țesuturile normale ale glandelor mamare constau din aglomerări de celule capabile să producă lapte (aceste aglomerări se mai numesc lobuli sau alveole) și ducturi galactofore (în formă de tubulețe), prin care laptele se scurge spre mameloane.

Cancerul glandei mamare se poate dezvolta atât din celulele care produc lapte (cancerul lobular), cât și din celulele ducturilor prin care laptele circulă (cancerul ductal).

Carcinomul lobular și carcinomul ductal in situ

Termenii carcinom lobular și carcinom ductal in situ se utilizează pentru a descrie acele forme de cancer mamar în care celulele canceroase nu reușesc să se răspândească nici în țesuturile adiacente normale, nici în ganglionii limfatici, nici în alte organe ale corpului (in situ înseamnă «în locul de origine»).

Formele respective de cancer mamar sunt cel mai puțin agresive dintre toate și mulți specialiști le califică drept «stadiul zero» al cancerului glandei mamare sau drept «condiție precanceroasă».

Se presupune că, la unele femei, cancerul ductal in situ poate căpăta, cu timpul, o evoluție mai agresivă.

Capacitatea carcinomului lobular in situ de a se transforma în forme de cancer mai agresive nu este deocamdată stabilită.

Se știe cu certitudine că femeile care au acuzat una dintre aceste forme de carcinom pot suferi, în viitor, de forme mult mai agresive ale tumorii. De aceea, după încheierea tratamentului, femeilor care s-au confruntat cu problema dată li se recomandă cu insistență să urmeze o mamografie profilactică sau alte investigații, necesare pentru diagnosticarea de timpuriu a cancerului.

Carcinomul lobular sau ductal invaziv (infiltrativ)

Termenii inflitrat sau invaziv sunt sinonime și se întrebuințează de medici pentru a descrie cazurile de cancer în care tumoarea distruge țesuturile normale din jur și se poate răspândi în ganglionii limfatici sau în organele interne.

Carcinomul ductal invaziv este cea mai răspândită formă a cancerului la sân; 8 cazuri de cancer mamar din 10 reprezintă tocmai acest tip de carcinom.

În prezent, se cunosc câteva subtipuri de carcinom ductal invaziv al glandei mamare, care se deosebesc unele de altele după microstructură:

  • Carcinomul adenoid chistic
  • Carcinomul adenoscuamos
  • Carcinomul medular
  • Carcinomul mucinos
  • Carcinomul papilar
  • Carcinomul tubular
  • Carcinomul metaplastic (scuamos)
  • Carcinomul micropapilar
  • Tipul mixt de carcinom, cu elemente de cancer lobular și de cancer ductal

Cancerul mamar inflamator

Această formă de cancer este foarte rară, având o incidență de 1-3%. Una dintre trăsăturile distinctive ale formei date de cancer este că simptomele sale pot semăna cu simptomele mastitei (vezi Mastita la femei): toată pielea de pe sân sau de pe o porțiune anumită se înroșește, devine mai compactă și pare inflamată (în realitate, aceste schimbări nu au nicio legătură cu inflamația, ci cu faptul că celulele canceroase în plin proces de dezvoltare blochează vasele limfatice și cele sangvine). Acest tip de cancer mamar este predispus spre o evoluție ceva mai agresivă.

Cancerul triplu negativ al glandei mamare

Acesta este diagnosticul pentru cazurile în care analizele arată că tumoarea:

  • Nu are sensibilitate la estrogeni (ER-)
  • Nu are sensibilitate la progesteron (PR-)
  • Nu are proteine HER2 în exces

Cancerul la mameloane. Boala Paget

Medicii utilizează acești termeni pentru a descrie cazurile de cancer în care creșterea tumorii începe de la celulele ducturilor galactofore și avansează spre pielea mameloanelor și a areolelor, provocând deformarea acestora și alte simptome (pe sfârcuri apar cruste, scuame, leziuni, mamelonul începe să sângereze, să elimine secreții transparente sau sângeroase).

Tumoarea filoidă

Acest tip de tumoare se dezvoltă din țesuturi conjunctive. În majoritatea cazurilor, această tumoare este benignă, dar, în cazuri rare, poate fi și malignă. Mai multe detalii despre acest tip de tumoare – în articolul nostru Sănătatea glandelor mamare la femeile de toate vârstele și la copii. Explicarea cauzelor probabile ale schimbărilor, simptomelor și problemelor.

Angiosarcomul

Angiosarcomul este o varietate mai rară de cancer, care se formează din celulele vaselor limfatice sau sangvine. De cele mai multe ori, această tumoare se dezvoltă la femeile care au urmat, mai mulți ani în urmă, o cură de radioterapie în legătură cu un alt tip de cancer mamar.

Răspunsuri la alte întrebări privind cancerul mamar

Care sunt cauzele care provoacă cancerul mamar la femei?

Cauzele exacte ale cancerului mamar nu se cunosc în prezent. După cum am arătat mai sus, dezvoltarea maladiei poate fi determinată, în mare parte, de vârstă, predispoziția genetică, hormonii sexuali feminini, dar, în prezent, nu se știe până la capăt care factori anume favorizează creșterea tumorii.

Cauzele care determină apariția cancerului mamar au fost, timp îndelungat, și continuă încă să fie obiectul a numeroase speculații și mituri. Mai jos, vom arăta cât de întemeiată este cea mai răspândită speculație în această privință:

Dezvoltarea cancerului mamar nu are nicio legătură cu dimensiunile sânilor, cu purtatul sutienelor, cu utilizarea dezodorizantelor (antiperspirantelor) sau cu avortul pe care pacienta l-a făcut în trecut.

Implanturile mamare (sânii artificiali) nu sunt cancerigeni în sine. Cu toate acestea, femeile care au suferit o operație de mărire a sânilor sau de corectare a formei acestora, se confruntă cu un risc de dezvoltare a cancerului peste medie, din cauză că, în timpul operației, în țesuturile glandelor mamare ar putea să rămână leziuni mici (în regiunea afectată de leziuni, creșterea celulelor se poate modifica).

Traumatismele glandei mamare (loviturile), de asemenea, pot spori nesemnificativ, din cauza cicatricilor, probabilitatea cancerului la sân.

Administrarea anticoncepționalelor orale sporește nesemnificativ riscul de cancer mamar, dar acesta revine la medie după ce femeia întrerupe administrarea pastilelor respective.

Fumatul poate favoriza cancerul la glandele mamare în cazul femeilor care fumează intens și de foarte mult timp.

Prevenirea cancerului mamar

Dacă dvs. considerați că aveți o predispoziție genetică pentru dezvoltarea cancerului mamar (v. mai sus Cum pot să aflu dacă am predispoziție ereditară sau nu?) sau dacă ați acuzat, în trecut, forme mai puțin agresive ale acestei tumori (carcinom in situ) ori alte schimbări precanceroase, trebuie să discutați cu medicul dvs. despre posibilitatea de a preveni cancerul în viitor. Mai jos, vom descrie metodele principale de tratament și profilaxie, accesibile în momentul de față.

Prevenirea cancerului mamar prin schimbarea modului de viață. Calciul și vitamina D

În cadrul unor cercetări, s-a stabilit că activitățile fizice regulate (de exemplu, minim 2,5 ore de mers rapid sau de alergări pe săptămână), reducerea masei corporale până la indicatori normali și renunțarea la băturile alcoolice pot reduce, parțial, probabilitatea cancerului chiar și la femeile cu predispoziție genetică pentru dezvoltarea acestei boli.

Cu toate acestea, nu trebuie să vă bizuiți doar pe modul sănătos de viață. Efectuați neapărat toate investigațiile profialactice și discutați cu medicul dvs. despre toate celelalte posibilități de prevenire a cancerului.

În baza rezultatelor unor cercetări, s-a emis ipoteza că, la femeile care administrează o cantitate suficientă de calciu și de vitamina D, riscul de cancer mamar poate fi sub media statistică. Recomandări detaliate privind calciul și vitamina D – în articolul nostru Calciul și vitamina D pentru copii și adulți.

Tamoxifen

Spuneam mai sus că tamoxifenul (și medicamentul analogic: raloxifenul) este un medicament care blochează acțiunea hormonilor sexuali feminini asupra țesuturilor glandelor mamare.

În cadrul cercetărilor științifice, s-a stabilit că, în cazul femeilor care prezintă un risc major de cancer mamar, dar care administrează tamoxifen timp de 5 ani, probabilitatea dezvoltării tumorii se poate reduce cu 49% sau chiar mai mult.

Din păcate, tamoxifenul poate provoca și o serie de efecte secundare destul de neplăcute. Din acest motiv, administrarea medicamentului dat trebuie coordonată cu medicul dvs. curant.

Îndepărtarea în timp util a ambelor glande mamare

Îndepărtarea în timp util a ambelor glande mamare reduce riscul de cancer cu peste 95%.

În prezent, această operație este recomandată:

Extirparea ovarelor

Pentru a preveni dezvoltarea cancerului mamar și a cancerului ovarian, medicii recomandă femeilor, care nu au atins menopauza și la care s-au depistat genele mutante BRCA1 sau BRCA2, operația de îndepărtare a ambelor ovare.

După această intervenție, probabilitatea cancerului mamar se reduce cu 50%, iar riscul de cancer ovarian – cu 80-95%.

După cum se știe, îndepărtarea ovarelor la femeile tinere provoacă menopauza timpurie. Recomandări detaliate pentru prevenirea problemelor legate de această perioadă – în articolul nostru Climacteriul la femei.

Pot să am copii după finisarea tratamentului împotriva cancerului mamar?

Acest lucru este foarte posibil, dacă în tratamentul dvs. nu va fi folosită chimioterapia. În cazul în care medicii vor planifica o chimioterapie, va trebui să discutați din timp cu aceștia despre posibilitatea de a concepe un copil după încheierea curei.

Unele medicamente chimioterapeutice, ce se utilizează în tratamentul cancerului la sân, pot tulbura funcția ovariană și face imposibilă conceperea copilului pe cale naturală. Din acest motiv, până la începerea tratamentului, medicii vă pot propune crioconservarea ovocitelor sau a embrionului, pentru a le putea utiliza pentru FIV (fertilizarea in vitro) după tratament.

Graviditatea nu sporește riscul de dezvoltare repetată a cancerului mamar. Cu toate acestea, mulți medici recoamndă să vă planificați sarcina nu mai devreme de 2 ani după întreruperea tratamentului, în cazul în care cura nu se va dovedi destul de eficientă și se vor descoperi noi focare de cancer, pentru îndepărtarea cărora veți avea nevoie de un tratament suplimentar.

Deschideți surse
  • American Cancer Society., 2012. Breast Cancer, American cancer society.


Obiectivul principal al organizației noastre în prezent este elaborarea Ghidului Consumatorului Inteligent de Informații și Servicii Medicale. O sursă de informație medicală de generație nouă, axată pe prezentarea datelor detaliate, transparente, echidistante și cu valoare practică înaltă cu privire la beneficiile, daunele și limitele serviciilor medicale disponibile în prezent.
Scopul nostru este:

să-i ajutăm pe pacienți și medici să ia decizii medicale argumentate și chibzuite

să-i ajutăm pe pacienți și medici să construiască între ei relații eficiente și moral justificate: colaborare bazată pe înțelegerea din ambele părți a rolurilor unice pe care îl joacă fiecare și pe împărțirea justă a resposabilității, cel mai important scop al colaborării fiind formularea și atingerea obiectivelor medicale ale pacientului.

Ghidul Consumatorului Inteligent de Informaţii şi Servicii Medicale este alcătuit din 3 părți:

PARTEA I: LUAREA DECIZIILOR MEDICALE
ALĂTURAȚI-VĂ GRUPULUI NOSTRU PE FACEBOOK ȘI ABONAȚI-VĂ LA NOUTĂȚI PE EMAIL
Vă invităm să vă alăturați consumatorilor inteligenți de informații și servicii medicale pe rețele sociale

Abonați-vă la noutăți, ca să primiți un email o dată în câteva luni prin care să aflați despre publicarea materialelor noi și despre actualizări importante, introduse pe măsura procesării de noi date.