Boala gură-mână-picior: răspunsuri la întrebările esenţiale

Ce reprezintă boala gură-mână-picior? Care sunt cauzele acestei maladii?

Bună ziua!

Acum o săptămână, fiica mea (de 3 anişori) a suferit de o boală severă. La început, a făcut febră. Apoi, am observat că pe limbă, pe partea interioară a obrajilor şi a buzelor, au apărut nişte ulceraţii albe destul de măricele şi foarte dureroase. Fetiţa mea refuza să mănânce şi să bea apă.

Nu am mers la medic. Am tratat-o acasă. Febra a durat 2 zile. Ulceraţiile au început să se vindece peste aproape 5 zile.

Am citit în internet că ar putea fi vorba de boala gură-mână-picior. După aceasta, am examinat palmele copilului şi am observat, într-adevăr, două băşicuţe abia vizibile, care aproape că s-au tămăduit. La grădiniţă mi-au spus că asemenea simptome s-au observat şi la alţi copii.

Spuneţi-mi, vă rog, dacă în cazul fetiţei mele a fost vorba de boala gură-mână-picior? Ar fi putut oare această maladie să-i dăuneze copilului meu? Boala ar putea să recidiveze?

Simptomele descrise mai sus seamănă, într-adevăr, cu boala gură-mână-picior. În medicină, prin acest termen se desemnează cazurile de boală caracterizate, la copii, prin apariţia concomitentă a febrei, a ulceraţilor dureroase în gură, dar şi prin vezicule (băşicuţe) mai mult sau mai puţin vizibile pe palme şi pe tălpi.

În afară de palme şi tălpi, veziculele pot să apară şi în regiunea organelor genitale şi pe fese.

Boala gură-mână-picior este contagioasă, fiind cauzată de câteva varietăţi de virusuri care, în limbaj medical, se numesc infecţie enterovirală.

Cel mai frecvent de infecţie suferă copiii cu vârste până la 10 ani.

Boala gură-mână-picior este periculoasă? Ce urmări şi complicaţii poate provoca aceasta?

În majoritatea cazurilor, copiii care fac boala gură-mână-picior se însănătoşesc definitiv timp de 7-10 zile şi maladia nu provoacă la ei niciun fel de complicaţii.

Cu toate acestea, în unele cazuri rare, mai ales la copii de vârste mici, infectaţi cu aşa-numitul enterovirus 71, în perioada de evoluţie a maladiei sau timp de câteva săptămâni după debutul acesteia, se pot dezvolta unele complicaţii la sistemul nervos şi la inimă.

În prezent, medicii nu pot prezice la cine anume infecţia enterovirală va provoca aceste complicaţii, după cum nu există nici tratament care ar putea preveni dezvoltarea acestora.

Prin ce semne şi simptome se poate manifesta boala gură-mână-picior? Cum se poate dezvolta această boală?

Primul simptom al maladiei poate fi creşterea temperaturii corporale (până la 39-40ºC), apariţia slăbiciunii şi frisoanelor. Temperatura creşte brusc. Majoritatea cazurilor de boală se înregistrează vara.

Mai târziu, pe limbă, pe partea interioară a obrajilor şi buzelor copilului, pot să apară ulceraţii mai mult sau mai puţin mari, albui, foarte dureroase, cu margini neregulate (aceste ulceraţii pot aduce a  stomatită aftoasă).

Totodată, pe palme, tălpi (dar şi pe pielea organelor genitale şi pe fese), pot să apară vezicule dureroase de culoare cenuşie, înconjurate de cerculeţe roşii.

Alte simptome, legate de infecţia enetrovirală, pot fi greaţa, voma, durerile abdominale, diareea, erupţiile pe piele, durerile în gât şi o mulţime de ulceraţii mici pe mucoasa gâtului (vezi herpangina).

Cât poate dura boala?

Febra de 38-39ºC poate dura timp de 1-2 zile.

Ulceraţiile din gură şi de pe piele încep să se vindece, în medie, peste 5-7 zile şi trec cu totul în a 10-a zi după debutul maladiei.

Copilul care a suferit de boala gură-mână-picior poate să se îmbolnăvească din nou?

Apariţia repetată (recidiva) bolii gură-mână-picior se observă în cazuri foarte rare.

Care este tratamentul necesar în cazul bolii gură-mână-picior?

Este necesar tratamentul antiviral?

În momentul de faţă, nu există medicamente antivirale care ar fi eficiente împotriva infecţiei enterovirale şi ar putea accelera vindecarea în cazul bolii gură-mână-picior. De aceea, în tratamentul acestei maladii nu se utilizează, de regulă, medicamente cu acţiune antivirală.

Ce pot face pentru a ameliora/ reduce durerile cauzate de ulceraţiile din gură? Cum trebuie să hrănesc copilul?

Pentru a ameliora durerile cauzate de ulceraţiile din gură, puteţi să:

• daţi copilului paracetamol sau ibuprofen, urmând recomandările prezentate în articolele Tratament împotriva febrei. Recomandări privind utilizarea paracetamolului şi ibuprofenului.
• Peste aproximativ 30-40 de minute, când medicamentul va începe să acţioneze, puteţi să hrăniţi copilul.
• Dacă aveţi această posibilitate, procuraţi de la farmacie un gel cu lidocaină (sau cu alt anestezic), pe care să-l aplicaţi cu regularitate pe ulceraţiile copilului. Aceasta va reduce, pentru scurt timp, durerile. Nu trebuie să ungeţi ulceraţiile cu alte substanţe, soluţii etc.. Este un efort inutil care îl va incomoda o dată în plus pe copilul dvs..
• Evitaţi să daţi copilului fructe, sucuri şi alte produse alimentare care ar putea avea un gust acrişor, iritând, astfel, ulceraţiile din gură.
• Dacă copilul refuză orice fel de mâncare, îi puteţi propune îngheţată sau lapte rece. Acest lucru nu este periculos şi mulţi copii acceptă cu plăcere acest regim alimentar.
• Pe durata întregii boli, asiguraţi copilului o cantitate suficent de mare de lichide. Cel mai bine ar fi să-i oferiţi apă simplă, călduţă sau rece, după placul lui.

Febra trebuie redusă? Ce medicamente şi metode pot folosi pentru aceasta?

Dacă copilul, odată cu febra, acuză şi frisoane puternice, slăbiciune, dureri în muşchi şi în articulaţii, ar fi o idee bună să-i daţi medicamente antipiretice (paracetamol sau ibuprofen). Recomandări detaliate privind administrarera acestor doctorii – în articolul Tratamentul febrei la copii şi la adulţi.

Cum să tratez veziculele de pe palme şi de pe picioare?

Băşicuţele/ veziculele care apar pe mâini şi pe picioare nu trebuie unse cu nimic. Încercaţi să-l convingeţi pe copilul dvs. să nu le scarpine şi să nu le rupă.

Recomandări suplimentare

Boala gură-mână-picior este contagioasă? Cum pot să-i protejez pe ceilalţi membri ai familiei de contaminare?

Copilul sau adultul sănătos se poate contamina cu infecţia enterovirală (şi deci îmbolnăvi de boala gură-mână-picior) de la altă persoană, care s-a infectat şi suferit recent de această maladie.

Virusul se conţine în particule de salivă, de mucus (din gât), dar şi de scaun, provenite de la persoana bolnavă. Oamenii sănătoşi se pot contamina, comunicând direct sau utilizând vesélă şi prosoape comune cu persoanele bolnave, conumând apă şi alimente pe care ar fi putut nimeri saliva sau fragmente minuscule din scaunul persoanei bolnave. Copiii se pot molipsi de la alţi copii în timp ce se joacă împreună.

Încă o sursă de contaminare cu infecţia enterovirală ar putea fi piscinele şi bazinele acvatice naturale, în care enterovirusurile pot supravieţui pentru o perioadă oarecare de timp.

Omul care s-a contaminat cu enterovirus poate deveni contagios cu câteva zile înainte de apariţia primelor simptome ale bolii.

După debutul maladiei, virusul continuă să se elimine din organism: timp de 1-3 săptămâni – prin particule de salivă sau de mucus din gât şi timp de 1-2 luni – prin scaun.

Dacă copilul dvs. s-a îmbolnăvit de infecţia enterovirală şi doriţi să-i protejaţi pe ceilalţi membri ai familiei de contaminare, încercaţi să urmaţi întocmai regulile prezentate mai jos:

• pe întreaga durată a maladiei şi încă 3 săptămâni după însănătoşire, faceţi în aşa fel, încât copilul dvs. să utilizeze vesélă/ tacâmuri, prosoape şi albituri personalizate.
• străduiţi-vă să vă spălaţi cât mai des pe mâini (mai ales după contactul cu persoana bolnavă şi cu oricare dintre obiectele pe care ar fi putut nimeri particule din saliva sau scaunul acestuia) şi insistaţi ca şi persoana bolnavă să se spele cât mai frecvent pe mâini.
• Nu sărutaţi copilul bolnav.

Pot preveni cumva dezvoltarea maladiei, dacă copilul meu a contactat cu un alt copil, care suferă de boala gură-mână-picior?

În momentul de faţă, nu există metode eficiente de profilaxie (prevenire) a bolii gură-mână-picior la oamenii care s-au infectat deja cu enterovirus.

Din acest motiv, dacă copilul dvs. ar fi putut intra în contact cu un alt copil, bolnav de infecţia enterovirală, vă rămâne doar să urmăriţi cum evoluează starea sănătăţii sale şi, la primele simptome de boală, să-l izolaţi la domiciliu şi să începeţi tratamentul simptomatic.

Perioada de incubaţiePerioada de incubație este intervalul de timp care se scurge între momentul pătrunderii infecției în organismul omului și apariția primelor simptome de boală.
În cazul multor infecții virale ale căilor respiratorii, precum gripa, perioada de incubație constituie 1-3 zile (adică primele simptome ale bolii apar peste 1-3 zile după infectare).
În cazul altor infecții, perioada de incubare poate varia de la câteva zile (mai rar ore), până la mai multe săptămâni, luni sau chiar mai mulți ani. în cazul bolii gură-mână-picior durează, în medie, 1 săptămână. Prin urmare, în cazul în care copilul nu se îmbolnăveşte timp de o săptămână după contactul cu alt copil, aceasta înseamnă că şansele sale de a contracta infecţia enterovirală sunt extrem de mici.