Analiza PCR pentru depistarea diferitelor infecţii: în ce constă analiza PCR, cum să vă pregătiţi pentru investigaţie, ce ar putea indica rezultatele?
În ce constă analiza PCR pentru depistarea infecţiilor?
PCR (polymerase chain reaction) este o metodă de diagnostic de o precizie înaltă, utilizată pentru diagnosticarea diferitelor infecţii.
Analiza PCR dă posibilitatea identificării agenţilor cauzatori ai bolilor infecţioase, prin identificarea materialului lor genetic (ADN sau ARN), în probele obţinute de la persoana supusă investigaţiei.
Principiul analizei PCR este foarte simplu: într-un reactor special se pune o cantitate mică a materialului biologic, în care pot exista fragmentele ADN ale unui microb (de exemplu, sângele, saliva, secreţiile genitale etc.). În acest material se adaugă enzimele speciale care se leagă cu ADN-ul unui microb şi sintetizează copia lui. Reacţia copierii ADN-ului se produce în câteva etape, în conformitate cu principiul reacţiilor în lanţ: în prima etapă a reacţiei, dintr-o moleculă ADN se formează două molecule noi; la faza a doua, din două molecule existente se formează 4 molecule noi şi aşa mai departe. După mai multe cicluri, în loc de o copie a ADN-ului apar câteva sute sau câteva mii de exemplare. O cantitate mare a clonelor ADN-ului bacterian poate fi uşor analizată şi comparată cu o bază de date care conţine informaţii despre structura ADN-ului diferitor microbi.
PCR face posibilă nu numai determinarea tipului infecţiei existente în organism, dar, de asemenea, oferă şi o evaluare cantitativă acestei infecţii, adică, cât de mulţi microbi sunt în organism.
Analiza cantitativă PCR este foarte importantă în diagnosticul şi în evaluarea eficacităţii tratamentului infecţiilor cronice (de exemplu, a hepatitei virale C).
Ce infecţii pot fi detectate prin metoda PCR?
În prezent, PCR poate detecta o mare varietate a infecţiilor, inclusiv, infecţiile “ascunse” ale căilor genitale, care nu se manifestă prin niciun simptom.
În cele mai multe centre de diagnostic prin PCR este posibilă detectarea următoarelor infecţii:
| Denumirea bolii | Ce microb este detectat? | Recomandări suplimentare |
| Hepatita B şi C | Virusul hepatitei B, C | |
| Clamidioza organelor respiratorii şi genitale | Chlamydia trachomatis | Vezi şi Explicarea altor analize şi recomandări de tratament al infecţiei genitale cu Chlamydia. |
| Ureaplasmoza organelor genitale | Ureaplasma urealiticum Ureaplasma parvum |
Vezi şi Explicarea altor analize şi recomandări de tratament al infecţiei genitale cu Ureaplasma. |
| Micoplasmoza căilor respiratorii şi a organelor genitale | Mycoplasma hominis, Mycoplasma genitalium | Vezi şi Explicarea altor analize şi recomandări de tratament al infecţiei genitale cu Micoplasma. |
| Candidoza genitală | Candida albicans | Vezi şi Explicarea altor analize şi recomandări de tratament al candidozei genitale. |
| Vaginita bacteriană (Gardnerella) | Gardnerella vaginalis | Vezi şi Explicarea altor analize şi recomandări de tratament al vaginozei. |
| Tricomonaza | Trichomonas vaginalis | Vezi şi Explicarea altor analize şi recomandări de tratament al tricomoniazei. |
| Mononucleoza infecţioasă | Virusul Epstein-Barr (EBV) | Vezi şi Explicarea altor analize şi recomandări de tratament al mononucleozei infecţioase. |
| Tuberculoza | Mycobacterium tuberculosis | Vezi şi Tuberculoza. Ghid pentru pacienţi, argumentat ştiinţific |
| Infecţia cu papilloma virus uman (HPV) | Papilloma virus uman (inclusiv, tipurile lui oncogenice: 16, 18, 31, 33, 45, 51, 52, 56, 58, 59) | Vezi şi Explicarea altor analize şi recomandări de tratament al infecţiei gentale cu HPV. |
| HIV (SIDA) | Virusul imunodeficienţei umane | |
| Infecţia cu herpes | Viruşii Herpes simplex de tipuri 1 şi 2 | Vezi şi Explicarea altor analize şi recomandări de tratament al herpesului genital, herpesului pe faţă, herpesului în timpul sarcinii şi al infecţiei herpes zoster. |
| Helicobacterioza | Helicobacter pylori | Vezi şi Explicarea altor analize şi recomandări de tratament al helicobacteriozei. |
| Gripa | Virusurile gripei A și B | Vezi Gripa 2015-2016. Ghid cu privire la vaccinare şi tratament |
Cum să prezentaţi corect probele pentru PCR?
Pentru efectuarea PCR, pot fi utilizate diferite materiale biologice, în care pot exista bacteriile sau fragmentele acestora.
Pentru a detecta infecţiile căilor genitale la bărbaţi şi la femei, pentru analiză se utilizează frotiul din organele genitale, frotiul din uretră, frotiul din col uterin, precum şi urina.
Pentru diagnosticul hepatitei C şi al infecţiei cu HIV, pentru analiză se ia sângele.
Pentru diagnosticul mononucleozei infecţioase poate fi utilizat exsudatul faringian.
Înainte de examinare, să precizaţi la medicul dumneavoastră ce materiale vor fi utilizate pentru analiză.
| Recomandări detaliate referitor la modul în care se obţine frotiul din organele genitale, atât la bărbaţi cât şi la femei, precum şi modul în care să vă pregătiţi pentru examen, sunt prezentate în articolele: Frotiu bacteriologic din vagin şi din col uterin la femei şi Frotiu bacteriologic din uretră la bărbaţi. |
Interpretarea şi descifrarea rezultatelor PCR
Sunt posibile următoarele rezultate ale analizei PCR:
Un rezultat negativ indică faptul că în materialul biologic, supus examinării, nu a existat nicio urmă de infecţie. În cele mai multe cazuri, rezultatul negativ al analizei PCR sugerează că în organismul omului nu există infecţii, urmele cărora s-au căutat cu ajutorul acestor investigaţii.
Rezultatele pozitive ale PCR indică faptul că în materialul biologic examinat au fost depistate semne ale infecţiei. Rezultatele pozitive PCR indică prezenţa unei infecţii cu mare precizie.
Cât de exact este diagnosticul infecţiilor prin analiza PCR?
Metoda PCR se caracterizează printr-o precizie , specificitate şi sensibilitate înaltă. Aceasta înseamnă că analiza este capabilă:
- să determine cu acurateţe prezenţa sau absenţa infecţiei;
- să specifice exact tipul de infecţie (specificitate);
- să detecteze infecţia, chiar la niveluri foarte scăzute ale ADN-ului microbian într-un material biologic supus investigaţiei (sensibilitate).
În contrast cu metoda imunoenzimatică şi cu alte metode imunologice ale diagnosticului infecţiilor, analiza PCR mai rar oferă un rezultat fals-negativ (analiza indică absenţa infecţiei atunci când, de fapt, aceasta există), şi aproape niciodată nu dă rezultate fals-pozitive (analiza arată prezenţa unei infecţii în cazul în care, de fapt, aceasta nu există).
data publicării: